Ce primești concret pentru cei 130 de lei ai asigurării PAD

Pentru 130 de lei pe an, PAD îți plătește cel mult 100.000 de lei dacă locuința ta de tip A e avariată de un cutremur, de o inundație sau de o alunecare de teren. Primești costul reparației la prețurile locale, fără franșiză. Nu primești nimic pentru mobilă, electrocasnice, furt, incendiul obișnuit sau țeava spartă.

La 31 august 2026, după datele PAID, aveau PAD 2.526.634 de locuințe din cele 10.122.333 din țară, adică 24,96%. Pentru un apartament de 2 camere distrus complet, suma acoperă, după calculul nostru pe valori oficiale, cam un sfert din refacere. Mai jos e cum am ajuns la cifră și ce primesc cei care au PAD.

Trei riscuri, nimic altceva

PAD acoperă numai pagubele produse clădirii de cutremur, alunecare de teren și inundație ca fenomen natural (Legea 260/2008, art. 2 și art. 6). Norma ASF 38/2023, care detaliază legea, adaugă pagubele indirecte: un incendiu sau o explozie pornite din cauza cutremurului sunt plătite (art. 5 alin. 2).

Coloana din dreapta vine din excluderile din Norma 38/2023 (art. 6 alin. 1). Apa din instalații, incendiul fără legătură cu un cutremur și furtul nu apar acolo, pentru că nu sunt deloc printre riscurile PAD (art. 5). Rândul cu părțile comune contează la bloc: legea spune că, într-un condominiu, locuința înseamnă și „cota-parte din coproprietatea indiviză” asupra părților comune (art. 2 lit. a). Deci din aceiași 100.000 de lei se plătește și partea ta din reparația scării, a acoperișului sau a structurii.

Tip A și tip B: care e casa ta

Tipul locuinței ține de materialele din care e făcută, nu de vârstă sau de mărime. Tabelul de mai jos e făcut de noi, pe criteriile din Legea 260/2008 (art. 2 lit. c și art. 5).

Dacă o casă are elemente din ambele tipuri, contează ponderea materialelor (art. 5 alin. 5). Dacă declari greșit tipul, pierzi: o casă de tip B asigurată ca tip A primește tot cel mult 50.000 de lei, cu diferența de primă returnată, iar una de tip A asigurată ca tip B primește cel mult suma din contract (Norma 38/2023, art. 9 alin. 15 și 16).

La bloc, fiecare apartament are propria poliță PAD (Legea 260/2008, art. 23). Nu există o poliță pentru tot blocul.

Plafonul de 100.000 de lei lângă costul unei refaceri

Nu există o cifră oficială pentru cât costă refacerea unui apartament la bloc. Cel mai apropiat reper publicat de stat e valoarea de înlocuire a locuințelor ANL: 2.996 de lei pe metru pătrat construit, cu TVA, stabilită pentru 2020 prin Ordinul ministerului dezvoltării nr. 3.519/2020, din contractele de construcție semnate de ANL. E ultima valoare de acest fel pe care am găsit-o publicată.

Am adus-o la prețurile de azi cu indicele INS al costului în construcții pentru clădirile rezidențiale (tabelul CNS107D din baza TEMPO). Indicele a crescut de la 88,9 în iulie 2020 la 166,6 în iulie 2026, adică de 1,87 ori, deci metrul pătrat construit ajunge la aproximativ 5.615 lei. Calculul e al nostru, nu o cifră oficială.

Valoarea ANL e pe suprafața construită, care include pereții și balcoanele. Pentru un apartament de 2 camere cu 50 mp utili, am folosit coeficientul de 1,4 din Codul fiscal (art. 457 alin. 5), deci 70 mp construiți.

La o distrugere totală, PAD acoperă cam un sfert din refacere, iar diferența o plătește polița facultativă sau proprietarul. Cele mai multe daune reale sunt însă parțiale. Raportul de solvabilitate al PAID pe 2024 dă despăgubirea medie: 7.930 de lei la cutremur în 2023, pe 2.498 de dosare, și 9.460 de lei în 2024. La inundații, media din 2024 a fost de 22.520 de lei. Pentru fisuri, tencuieli și pardoseli refăcute, 100.000 de lei ajung. Pentru structură, nu. Aceasta e lectura noastră pe cifrele de mai sus.

Cum se plătește o daună PAD

Termenele sunt în Norma ASF 38/2023, nu în lege, și sunt aceleași la orice asigurător care ți-a vândut PAD:

1. Anunți dauna în cel mult 60 de zile de la eveniment (art. 7 alin. 3), la asigurătorul care ți-a emis polița sau la PAID. Mai târziu se acceptă doar dacă dovedești că nu ai putut anunța la timp.
2. Constatarea se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la anunț sau de la momentul în care zona devine accesibilă (art. 7 alin. 6). PAID cere să nu începi reparațiile înainte ca reprezentantul asigurătorului să constate avariile.
3. Oferta vine în 15 zile lucrătoare de la ultimul document depus (art. 9 alin. 1). Ai 10 zile să o accepți sau să o contești.
4. Plata se face în 10 zile lucrătoare de la acceptarea ofertei (art. 10 alin. 3). Partea necontestată se plătește oricum.

Dreptul la despăgubire se stinge la 2 ani de la eveniment (art. 15). La cutremur nu trebuie să aduci tu dovada: PAID ia datele direct de la Institutul Național pentru Fizica Pământului.

Contează și ziua în care începe acoperirea. O poliță PAD nouă intră în vigoare cel mai devreme la ora 0 a celei de-a cincea zile de la emitere (Legea 260/2008, art. 9 alin. 1); doar reînnoirea pornește din ziua următoare. O poliță făcută când apa a ajuns deja în curte nu plătește acea inundație.

Amenda contează mai puțin decât pare

Lipsa PAD se amendează cu 100-500 de lei, de către primar sau de oamenii împuterniciți de el (Legea 260/2008, art. 29). Din 15 ianuarie 2024, primăriile trimit de două ori pe an scrisori proprietarilor fără PAD (art. 17). Amenda maximă, de 500 de lei, e cât aproape patru prime PAD de tip A.

Consecințele care costă mai mult sunt altele:

• Statul își poate rezerva dreptul să nu te ajute după un dezastru dacă nu aveai PAD (art. 22 alin. 1).
• Nu poți face polița facultativă fără PAD, în afară de două excepții (art. 3 alin. 9 și 10).
• Nu poți face înscrieri în cartea funciară pentru locuință fără o poliță PAD valabilă (art. 10), deci o vânzare se oprește la notar.

Ce adaugi cu o poliță facultativă

Polița facultativă acoperă tot ce lipsește din tabelul de mai sus și plătește peste PAD. Legea 260/2008 (art. 19 alin. 5) spune ordinea: la o daună de cutremur, PAD plătește primul, până la 100.000 de lei, iar polița facultativă plătește diferența până la suma asigurată în ea.

Suma asigurată o alegi tu, la valoarea de piață a apartamentului sau la costul de reconstrucție al casei. În plus, polița facultativă poate acoperi incendiul, apa din instalații, furtul, bunurile din casă și răspunderea față de vecini, adică pagubele care se întâmplă mult mai des decât un cutremur mare. Cum se împarte plata când inunzi vecinul de jos e explicat în articolul despre vecinul inundat.

Dacă nu ai PAD sau vrei să vezi cât costă o facultativă pe suma potrivită pentru locuința ta, cere o ofertă pentru locuință: îți trimitem PAD și facultativa de la asigurătorii pe care îi comparăm, cu aceleași acoperiri.