La 86 de ani de la cutremurul din 1940: cât plătește asigurarea dacă blocul tău e avariat

Dacă un cutremur îți avariază apartamentul, PAD îți plătește costul reparației până la 100.000 de lei, fără franșiză, iar din aceeași sumă se plătește și partea ta din structura, fațada și acoperișul blocului. Ce trece peste 100.000 de lei plătește polița facultativă, doar dacă include cutremurul și blocul nu e încadrat într-o clasă de risc seismic exclusă. Altfel, diferența rămâne la tine și la vecinii tăi, pe cote-părți.

Ce s-a întâmplat pe 10 noiembrie 1940

Pe 10 noiembrie 1940, la 03:39, în zona Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea-moment 7,7, cu focarul la 150 de kilometri adâncime. Datele sunt de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), care îl numește cel mai puternic cutremur din secolul XX în România, ca energie eliberată.

În București s-a prăbușit blocul Carlton, terminat în 1936, cu parter și 12 etaje. INFP scrie că a fost prima prăbușire din Europa a unui bloc înalt din beton armat. Acolo au murit 140 de oameni. În toată țara, bilanțul oficial a fost de 593 de morți și 1.271 de răniți, iar INFP estimează că numărul real a fost în jur de 1.000 de morți. Panciu a fost distrus în proporție de 90%.

INFP mai notează un lucru care contează pentru blocurile de azi: multe clădiri înalte din București avariate în 1940 și nereparate cum trebuie s-au prăbușit la cutremurul din 1977. Iar zona Vrancea produce, după același institut, între unu și șase cutremure cu magnitudinea peste 7 pe secol. În catalogul INFP, ultimul e cel din 30 august 1986.

Cum despăgubește PAD un apartament la cutremur

PAD plătește după principiul primului risc: primești paguba efectivă, fără reducere proporțională, până la suma asigurată (Legea 260/2008, art. 2 lit. h și art. 21). Paguba înseamnă costul reparațiilor sau al înlocuirii elementelor care nu se mai pot repara, cu manoperă, materiale și transport la prețurile locale (Norma ASF 38/2023, art. 9 alin. 12).

Trei lucruri contează la un cutremur:

• Incendiul pornit din cauza cutremurului e acoperit, ca pagubă indirectă (Norma 38/2023, art. 5 alin. 2).
• Nu trebuie să dovedești tu cutremurul. PAID ia datele direct de la Institutul Național pentru Fizica Pământului.
• Nu începi reparațiile înainte de constatare, care se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la anunț sau de când zona devine accesibilă (art. 7 alin. 6). Dauna o anunți în 60 de zile.

Până acum, PAD a plătit la cutremur sume mici pe dosar. Raportul de solvabilitate al PAID pe 2024 dă, pentru 2023, 19,8 milioane de lei plătite la cutremur, pe 2.498 de dosare, cu o despăgubire medie de 7.930 de lei. În 2024 au fost 321 de dosare, cu o medie de 9.460 de lei. În lectura noastră, sunt sume pentru fisuri și tencuieli, nu pentru structuri refăcute. Detaliile despre ce acoperă PAD în afara cutremurului sunt în articolul despre asigurarea PAD.

Părțile comune: cine plătește structura și fațada

Structura de rezistență, fațadele, acoperișul, scara și coloanele sunt proprietatea comună a tuturor proprietarilor din bloc (Legea 196/2018, art. 35). Repararea lor e în sarcina asociației de proprietari (art. 63), iar costul se împarte după cota-parte indiviză a fiecăruia (art. 84 și 85). Cota-parte e suprafața utilă a apartamentului tău împărțită la suprafața utilă a tuturor apartamentelor.

PAD urmează aceeași împărțire. Legea 260/2008 (art. 2 lit. a) spune că, la bloc, locuința asigurată înseamnă apartamentul plus „cota-parte din coproprietatea indiviză” asupra părților comune. Fiecare apartament are polița lui, iar fiecare poliță plătește partea apartamentului din reparația comună.

Un exemplu, cu cifre puse de noi ca ilustrație. Blocul are 40 de apartamente cu aceeași suprafață, deci cota ta e de 2,5%. După cutremur, consolidarea structurii și refacerea fațadei costă 3.000.000 de lei, iar în apartamentul tău trebuie refăcuți pereții despărțitori, tencuielile și pardoseala, pentru 45.000 de lei.

Cei 20.000 de lei rămași îi plătește polița facultativă, dacă o ai. Dacă nu, îi plătești tu, prin asociație. Iar dacă un vecin nu are PAD, partea lui din reparația comună nu o acoperă nimeni, și tot din banii proprietarilor trebuie strânsă. La 31 august 2026, după datele PAID, în București doar 44,17% dintre locuințe aveau PAD.

Dacă blocul e distrus mai mult de jumătate din valoare, Codul civil (art. 657) permite oricărui proprietar să ceară vânzarea terenului și a materialelor. Sub acest prag, proprietarii contribuie la refacere după cote, iar cine refuză trebuie să își cedeze partea celorlalți.

Polița facultativă: suma asigurată și franșiza la cutremur

La cutremur, polița facultativă plătește după PAD, nu în locul ei. Legea 260/2008 (art. 19 alin. 5) spune că, dacă ai ambele polițe, se plătește întâi din PAD, iar polița facultativă plătește ce trece de suma PAD. Asigurătorii scriu asta în contracte ca pe o franșiză egală cu PAD-ul sau ca pe o excludere a părții acoperite de PAD.

Am citit condițiile a patru asigurători:

Franșiza de la Asirom e fixată în euro și poate fi mai mare decât suma PAD, deci verifică în ofertă cât plătești tu între cele două. Condițiile Asirom permit coborârea ei, printr-un act adițional, până la suma rămasă din PAD. Toate patru contractele tratează ca un singur eveniment mișcările seismice produse în 72 de ore.

Suma asigurată la cutremur contează la fel de mult. La Groupama, regula proporționalității se aplică la clădire, cu o toleranță de 15% la daunele parțiale: dacă asiguri apartamentul la jumătate din valoarea de înlocuire, primești jumătate din pagubă. Groupama nu plătește nici partea din părțile comune care trece de cota ta, dacă blocul nu e asigurat integral.

Blocurile cu risc seismic se pot asigura?

Un apartament dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic nu poate avea PAD până la recepția lucrărilor de consolidare (Legea 260/2008, art. 3 alin. 6). Legea permite, doar pentru aceste clădiri, o poliță facultativă fără PAD (art. 3 alin. 9). În practică, toți cei patru asigurători din tabelul de mai sus exclud cutremurul la clasa I, iar unii și la clasele II și III.

Clasa o afli din raportul de expertiză al blocului, de la asociația de proprietari. Blocurile din clasa I trebuie să aibă la fiecare intrare un panou de avertizare, pe care autoritățile locale îl pun în cel mult 60 de zile de la primirea expertizei (Legea 212/2022, art. 9 alin. 2). În București, lista Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, actualizată la 19 mai 2026, are 415 clădiri în clasa I și 490 în clasa II, după numărătoarea noastră pe tabelul publicat.

Pentru aceste blocuri, banii vin din consolidare, nu din asigurare. Legea 212/2022 (art. 18 alin. 1) spune că finanțarea de la bugetul de stat pentru consolidare este nerambursabilă. Dacă vinzi apartamentul în 5 ani de la recepția lucrărilor, trebuie să dai înapoi partea ta din finanțare (art. 18 alin. 6).

Pentru un bloc fără încadrare sau consolidat, verifică două lucruri în polița facultativă: că include cutremurul și cât e franșiza față de suma PAD.

Dacă vrei să verifici ce acoperă polița ta la un cutremur, sau nu ai încă una, cere o ofertă pentru locuință cu PAD și cu o facultativă care include cutremurul: îți spunem la fiecare dintre asigurătorii pe care îi comparăm ce franșiză are și dacă blocul tău e acceptat.